Orasul Hirlau

 

 

IN CENTRUL ORASULUI    
Vizita in centrul orasului, a carui edificare se afla in curs de definitivare, poate incepe cu Hanul “Raresoaia”,situate pe locul fostului cinematograf Zeilingher.Hanul “Raresoaia” a fost inaugurat in 1975.
In fata hanului”Raresoaia”, in mijlocul unui rond cu un frumos aranjament floral se afla  bustul domnitorului Stefan cel Mare,sculptat in piatra de tanarul artist plastic Ovidiu Ciubotaru.
Biserica “Sf.Gheorghe”, podoaba arhitecturala  a orasului, este si unul dintre cele mai reusite monumente ale epocii lui Stefan.Infatisarea actuala este rezultatul restaurarilor facute de arhitectul francez E.A.Lecomte de Nouy si arhitectul C.Baicoianu intre 1897-1904,urmate de cele din 1926-1929 si 1945, de mai mica amploare, care au introdus modificari regretabile.
Ls sud de biserica, langa un vad al Bahluiului, se afla ruinele curtii domnesti.Amplasamentul curtii beneficiaza de conditii naturale favorabile,caci terenul este drept, panza freatica fiind adanca permite constructii subterane,iar Bahluiul face un mic ocol, asigurandu-i o aparare naturala datorita malurilor inalte de 8-10 metri. Daca mai adaugam si faptul ca padurea  incepe in imediata apropiere, ne dam seama ca erau intrunite conditii de siguranta deosebite.
La vest de curtea domneasca se afla casa construita in 1934 de catre preotul  Constantin Constantinescu,coleg de scoala la Falticeni cu Mihail Sadoveanu.
La sud de casa construita de preotul Constantin Constantinescu, se afla sera si pepiniera dentrologica a primariei care asigura annual un numar mare de flori ornamentale.

DIN CENTRU SPRE GARA
Prima parte a acestui traseu urmeaza strada Stefan cel Mare, nume ce îl poarta, ca în multe orase moldovene, strada principala. Din fata Hanului "Raresoaia" si pâna la intersectia cu strada Vasile Gheorghiu, aceasta artera se prezinta ca un autentic bulevard, cu patru benzi de circulatie, având trotuare late, frumoase covoare florale, tei tineri si o fântâna arteziana.

La începutul acestei strazi, pe partea dreapta, se afla un mic parc înconjurat cu un gard de fier. Cele câteva alei betonate ne permit o scurta plimbare pentru a observa spatiile verzi, aranjamentele florale, numerosii arbusti (Thuja occidentalis, Buxus sempervirens) si arbori tineri (duzi), în acest parc sunt câteva sculpturi în piatra realizate în anul 1988, de catre studentii Academiei de arte plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti, în partea de sud exista un ring de dans si un bar, unde se organizeaza seri dansante. La cumpana dintre ani în parc se organizeaza oraselul copiilor si Festivalul datinilor si obiceiurilor de iama.

La est de parc se înalta noua cladire cu trei niveluri a Oficiului PTTR, proiectata de arh. Ovidiu Alexievici. în continuare, strada este flancata de blocuri cu cinci niveluri, având balcoane cu diferite forme, jocuri de volume, placaje de caramida aparenta, copertine mansardate din tigla, oferind acestei parti a orasului o ambianta placuta. Numai cele doua blocuri tum de lânga biserica "Sf. Dumitru' nu sunt încadrate în ansamblul urbanistic. Blocurile de pe strada Stefan cel Mare au fost proiectate de arh. Carmen Slusaru si au la parter spatii comerciale si de servicii. Astfel, pe latura sudica, în continuarea Oficiului PTTR, se afla: un cafe-bar, Banca de credit, atelier foto, agentia Loto-pronosport, magazine de confectii, tricotaje, încaltaminte, magazinul mixt "Lazana", magazinul SC "Cotnari" SA, magazinul de prezentare nr. 2 al Cooperativei "Unirea mestesugarilor", magazinul "Prodavis", magazinul "Petrumi", SC "Gama" SRL, consignatia "Tot", magazinul "Longrad" (piese auto), atelier de reparatii radio-tv, atelier de reparatii ceasuri, atelier de lenjerie-broderie, consignatia "Pecopa", un cabinet stomatologic, Banca agricola si Trezoreria.

Pe latura nordica, începând din dreptul bustului domnitorului Stefan cel Mare, se afla: magazinul "Alimentara*, patiseria, galanteria, SC "Rares Company", farmacia, magazinul de încaltaminte, magazinul de obiecte de uz casnic, SC "Moldcom Impex", consignatia "Patrik", atelier de cojocarie-blanarie, magazinul de prezentare nr.1 al Cooperativei "Unirea mestesugarilor", ateliere de croitorie pentru femei si barbati, atelier de reparatii ceasuri si optica, consignatia "Ricom Impex", coafura, frizerie, SC "Enola", magazinul de legume-fructe si magazinul mixt "Melvecom".

La intersectia cu strada Vasile Gheorghiu, privirea ne este atrasa de frumosul parc cu castani, frasini, molizi si thuja, în mijlocul caruia se înalta biserica "Sf. Dumitru". Intram în curtea bisericii, prin partea de vest, pe o alee marginita de molizi si, cercetând de la distanta înfatisarea exterioara, observam ca se aseamana foarte mult cu biserica "Sf. Gheorghe".

Pisania de la intrare glasuieste: intr-aceasta sfânta biserica sa cinsteste si sa praznuieste sfantu mare mucenicu Dimitrie, dara de cine iaste zidita dintrtnceput, nu se stie, fara numai vatetu sa arata ca era atunce 7000, iara acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca dintrtntâi s-au zidit si podobit cu staruinta, osteneala si cheltuiala dumisale lordachi Cantacuzino, Marele Spataru si cu ajutorul de la alti crestini: se arata la condica cine câte au datu, 1779, august 15".

Desi pisania pusa în 1779 nu ne indica cine este ctitorul, traditia locala, dar si stilul arhitectural, i-o atribuie domnitorului Petru Rares, care a zidit-o probabil între 1530-1532.

înfatisarea actuala este rezultatul restaurarii terminate în anul 1974, deoarece biserica a fost afectata în timpul celui deal doilea razboi mondial si a ramas mult timp închisa.

Ca si la biserica "Sf. Gheorghe", planul este treflat, cu pronaos, naos si altar, iar dimensiunile sunt foarte apropiate (lungime în interior-21,60 m, lungime în exterior-24,80 m, latime în interior-5,70 m, latime în exterior-8,30 m, înaltime în arcurile naosului-8,50 m, înaltimea turlei în interior-20,60 m, înaltimea turlei pâna la cruce-28,80 m, iar înaltimea pâna la streasina-10,60m).

Fatadele sunt mai simple, din tencuiala de culoare alba, iar piatra cioplita apare la colturile pronaosului, la contraforturi si soclu. Ferestrele pronaosului, câte doua pe fiecare latura, sunt în arc frânt, deci în stil gotic ca si portalul de la intrare, care are un chenar exterior, în forma de dreptunghi, cu doua muluri si un chenar interior, terminat la partea superioara în arc frânt, cu trei muluri.

Absidele sunt poligonale, cu cinci laturi, prezentând firide oarbe, prelungite pâna la soclu, iar la partea superioara au o dubla arcatura în arc frânt, cu un mic picior intermediar, sprijinit de o consola mica. între cheile arcaturilor sunt mici nise ogivale, iar deasupra lor un rând de ocnite. Ferestrele absidelor laterale sunt cu chenare dreptunghiulare, dar au marginea interna arcuita. Absida altarului este poligonala, cu sapte laturi, decorata la fel ca si absidele laterale, numai ca firida de pe latura ferestrei are la partea superioara un arc trilobat cu acolada.

Turla naosului este ortogonala, cu o baza stelata cu 8 colturi. Pâna în 1974 acoperisul bisericii *Sf. Dumitru" era de forma identica cu cel al bisericii "Sf. Gheorghe" dar din tabla alba. Actualul acoperis este din cupru (circa 5000 kg) si se aseamana cu cel al Manastirii Moldovita. Astfel, acoperisul turlei are o forma piramidala, cu marginea largita, strajuit de doua mici turnulete deasupra absidelor laterale si doua coame înalte, una mai lunga pe pronaos si alta mai scurta pe altar.

în interior biserica nu este pictata, având doar tencuiala. Bolta pronaosului are o forma de calota usor turtita, asezata pe patru mari arcuri lipite de ziduri, iar la baza prezinta o dubla coroana de caramizi dispuse în forma zimtata. Zidul dintre pronaos si naos a fost redus mai mult ca la biserica "Sf. Gheorghe". Absidele în interior sunt semicirculare, cu boltile în forma de conca. Turla are un tambur cilindric, cu o calota turtita, sprijinit pe arcuri încrucisate.

Renovarea bisericii, construirea zidului împrejmuitor din piatra, ridicarea cladirii protoieriei sunt legate de osârdia regretatului parinte Toma Râpa, protopop de Hîrlau între 1 februarie 1960 si 13 martie 1973, iar clopotnita din beton este de data recenta.

în partea de sud-vest a parcului bisericii "Sf. Dumitru" a functionat între 1881 si 1944 Scoala primara de baieti "Stefan cel Mare", formata din trei sali de clasa si o cancelarie.

Patrunderea în curtea bisericii "Sf. Dumitru" se face, asa cum am aratat, prin latura de vest, deci înseamna ca ne abatem putin pe strada Vasile Gheorghiu, denumire data în memoria primarului conservator, care împreuna cu sotia sa Maria, au ctitorit în 1892 biserica din cimitirul 'Eternitate''si asa se explica de ce aceasta are doua hramuri. Pâna în intersectia cu strada Petru Rares, pe partea stânga a strazii Vasile Gheorghiu se gaseste blocul nr.8, care are la parter sediul BANK-COOP, o cofetarie, un restaurant, iar la extremitati exista un chiosc de ziare si, respectiv, patiseria 'Lacramioara", în continuare, la intersectie, pe strada Petru Rares, pe partea stânga, se afla sediul si unele spatii de productie si servicii ale Cooperativei "Unirea Mestesugarilor", înfiintata în anul 1950, iar vis-a-vis cladirea fostei centrale electrice a orasului între 1950 si 1968 (acum aici este punctul de lucru al IRE IASI). Dupa intersectie, pe partea dreapta, se afla Fabrica de pâine, construita în 1964, iar lânga ea piata agroalimentara, modernizata în 1994, cu o animatie specifica martea (zi de târg) si duminica. Vis-a-vis de piata agroalimentara se afla acladirea SC "CONSTRUCT" SA, cu o cantina-restaurant. De asemenea, în cladire mai functioneaza asociatia de locatari si o societate de televiziune prin cablu.

Revenim în strada Stefan cel Mare, ocolind curtea bisericii "Sf. Dumitru" prin partea de est pentru a vedea mica biserica catolica cu hramul "Sfânta fecioara Maria, Regina", care ne prilejuieste sa facem o scurta prezentare a acestei comunitati din orasul Hîrlau. Prezenta unor meseriasi si negustori alogeni în târgul medieval a însemnat si existenta unei mici comunitati j catolice. De când este o comunitate catolica la Hîrlau e greu l de spus, dar existenta resedintei Margaretei, sprijinitoare a catolicismului în Moldova, ar putea fi un prim indiciu, la care adaugam participarea unei delegatii a orasului la Conciliu! de la Constanta (Baden) între 1415 si 1416, apoi mentionarea unor studenti la studii la Universitatea din Cracovia în anul 1428 si 1490. Prima informatie despre o biserica catolica la Hîrlau o avem din intervalul 1595-1596 si provine de la franciscanul Francisc Pastis din Candia, iar raportul anonim italian din anul 1606 aminteste ca aici era o biserica catolica de zid darapanata, la care slujea rar preotul de la Cotnari. Bartolomeo Bassetti, la 1643, ne informeaza ca la Hîrlau era o biserica catolica ruinata, lunga de 15 pasi si lata de 5 pasi, care vea un potir, o patena, o cruce (toate din argint) si doua clopote mijlocii, iar casele catolice se ridicau la 4, cu 16 suflete din care 10 de împartasit. La fel si raportul anonim iezuit din anul 1654, aminteste ca la Hîrlau exista o bisericuta devastata si câteva case de catolici.

Pentru epoca moderna prima informatie o avem în Schematismul Misiunii din 1850, care ne da cifra de 35 credinciosi, fara biserica, afiliati la parohia Halaucesti. De la micul grup de 6-8 familii, afiliati apoi la parohia Horiesti, comunitatea creste treptat în perioada interbelica ajungând în anul 1938 la 54 familii cu 104 credinciosi, fiind afiliata la parohia Botosani, pastorita de cucernicul preot Wilhelm Clofanda, caruia cei mai în vârsta îi mai pastreaza o vie amintire.

Cresterea se explica prin prezenta la Hîrlau a unor muncitori germani, care lucrau în industria sticlariei, dar dupa 1940 acestia s-au repatriat si iarasi s-a revenit la grupul initial de 6-8 familii. Dupa al doilea razboi mondial, datorita dezvoltarii economice, se stabilesc în oras si persoane de rit catolic astfel încât se observa o oarecare crestere numerica: 18 familii cu 50 credinciosi în 1979 si 25 familii cu 45 credinciosi în 1994, pastoriti de preotul de la Cotnari.

Biserica pe care o vedem astazi a fost construita de Anton si losefina Petz pe terenul gradinii lor în anul 1905, fiind sfintita pe data de 2 octombrie acel an. Anton Petz, de profesie tâmplar si apicultor, împreuna cu sotia sa losefina, au avut 13 copii, din care 10 au ajuns la maturitate. Din aceasta familie numeroasa de catolici ferventi, doi fii: Gheorghe si Anton, au fost preoti cu studii la Roma. Fara îndoiala ca figura cea mai luminoasa a comunitatii catolice din Hîrlau este cea a parintelui Gheorghe Petz (1893-1974). A studiat între 1919-1922 la renumitul colegiu "De Propaganda Fide" din Roma, luându-si doctoratul în teologie. La revenirea în tara a fost profesor si prefect la seminarul catolic "Sf. losif din lasi, apoi a pastorit la Gheraesti si Butea, devenind decan de Siret, în anul 1950, în urma mortii episcopului Marcu Glaser, a fost numit Vicar general al Diecezei de lasi, dar datorita neacceptarii de a forma o biserica catolica rupta de Roma si mai usor controlabila, nu a fost recunoscut în functia pe care Biserica i-o acordase, de catre regimul comunist totalitar. Atitudinea curajoasa a parintelui Gheorghe Petz, într-o perioada de teroare maxima, a condus la arestarea sa, cunoscând astfel mizeria închisorilor comuniste vreme de 5 ani, între 1950 si 1955.

A fost un adevarat pastor, dedicându-si viata atât studiilor si informarii, dar cunostea si multe meserii pe care le practica, servind ca exemplu pentru enoriasi, ajutându-i, de asemenea, cu un sfat în clipele dificile, dar si material la nevoie.

Dupa ce trecem de biserica "Sf. Dumitru", pe partea stânga a strazii Stefan cel Mare se afla: Clubul elevilor, destinat exersarii unor aptitudini si deprinderi în diferite domenii stiintifice, tehnice, artistice si sportive. Cladirea ne aminteste de evenimentele din anul 1907, deoarece a apartinut lui iorgu Constantinescu, administratorul mosiei Flamânzi, în continuare, se afla noua cladire a caminului pentru copii, apoi într-o cladire de la începutul secolului functioneaza Biblioteca oraseneasca, înfiintata în anul 1952, biblioteca a vut în anul 1992 un numar de 46911 volume, 2677 cititori, 44905 carti împrumutate si 2177 achizitii. Fondul de referinta cuprinde enciclopedii, dictionare, atlase, bibliografii etc. Sala de lectura are 16 locuri, în cadrul bibliotecii functioneaza Cenaclul "Cezar Petrescu", iar în perioada martie-mai 1990 aici a fost redactia ziarului "Bahlovia" din care au aparut 6 numere. Lânga Biblioteca oraseneasca, într-o casa de negustori, construita în 1924, functioneaza subunitatea gardienilor publici, iar în spatele ei se ridica cladirea cu trei niveluri a Scolii generale 'Petru Rares", data în functiune în anul 1977.

Pe partea drepta a strazii Stefan cel Mare se afla sediul SC "Asirom" SA si în apropiere cladirea veche a Scolii generale "Petru Rares", unde a functionat din 1856 Scoala primara de fete. La început avea doua sali de clasa si o cancelarie, iar în 1888 cuprindea 4 sali de clasa si o cancelarie, în 1927, s-a realizat etajul, amenajându-se si o sala de festivitati. Din 1949 devine gimnaziu mixt, iar din 1953 si pâna în 1959 aici a functionat liceul, dupa care devine scoala primara mixta, în 1969 redevine Scoala generala cu ciclu primar si gimnazial, prilejujndu-i o noua extindere.

Vis-a-vis de Scoala generala, pe strada Logofat Tautu, se afla sectia SC "Lactis" SA lasi, construita în anul 1968, cunoscuta prin productia de cascaval si telemea de vaci. în perioada interbelica pe acest loc a functionat o fabrica de oale.

Din dreptul Scolii generale "Petru Rares", strada Stefan cel Mare intra în cartierul Munteni, înfiripat la sfârsitul secolului al XVIII-lea si consolidat în secolul al XlX-lea, cu populatie venita din Bucovina dupa rapirea acesteia de catre austrieci în anul 1775. Dupa intersectia cu strada Sf. Neculai, pe dreapta, se afla biserica 'Sf. Neculai" Construita prin staruinta parintelui Gavriil, bucovinean de origine, ca si locuitorii cartierului, biserica a fost sfintita la 4 octombrie 1797, dar pe locul ei existase o capela din lemn, caci aici era vechiul cimitir. Enoriasii de azi nu îl cunosc drept ctitor pe parintele Gavriil, ci pe Minai Herescu, care în anul 1826 a contribuit la refacerea bisericii si înzestrarea ei cu obiecte de cult. Planul cuprinde un pridvor închis, pronaos, naos si altar, dar dimensiunile sunt mici. în exterior prezinta o tencuiala alba, absidele laterale sunt semicirculare, ferestrele sunt plasate câte una pe fatadele fiecarui compartiment si terminate în arc frânt. Acoperisul este din tabla, cu o coama dreapta si lina. Tumul adosat de pe latura de vest a fost construit în anul 1975, când pastorea preotul Constantin Cârlan.

Vis-a-vis de biserica "Sf. Neculai*, pe strada Logofat Tautu, se afla sediul Politiei orasului. În scurt timp ajungem la capatul strazii Stefan cel Mare unde exista o trifurcatie, caci aici se unesc si strazile Petru Rares si Logofat Tautu, datorita conditiilor topografice, punând în evidenta caracterul de oras-st rada, dispus în forma de fus, cu o axa majora folosita pentru traficul de pasageri si doua.axe secundare pentru traficul de marfa (trama lanceolata).

Din acest punct nodal începe strada Nicolae lorga, artera principala a cartierului Munteni, care purta în perioada interbelica numele Constantin Ghica-Deleni, în amintirea celui care a avut rolul decisiv la construirea caii ferate Podu Iloaiei-Hîrlau. Strada este marginita de spatii verzi cu covoare florale, arbori si trotuare pietonale. Casele au curti largi, cu gradini, plantatii viticole si pomicole, caci descendentii harnicilor bucovineni nu au renuntat la vechile ocupatii de cultivatori de pamânt si crescatori de animale, desi multi practica în subsidiar activitati în sfera industriala si cea a serviciilor.

De la intersectia cu strada Hatman Luca Arbore începe o zona economica cu profil mixt: transporturi, depozite, obiective industriale si dotari agricole. Majoritatea se afla de o parte si de alta a strazii Hatman Luca Arbore, între acestea mentionam: SC "Mobimex" SA (produce garnituri de mobila si scaune), fabrica de otet, centrul de vinificatie, sectia de industrializare a legumelor si fructelor, SC Tristar* (functioneaza într-o cladire a centrului de industrializare a legumelor si fructelor, producând confectii), laboratorul de cofetarie, complexul avicol, atelierul mecanic pentru agricultura, Agromec, Baza ROMCEREAL, depozitul de combustibili, depozitul de materiale de constructii si oborul.

Revenim în strada Nicolae lorga si pâna la capatul sau se afla o grupare de unitati comerciale (restaurant, cofetarie, alimentara, magazinul universal al cooperatiei de consum, magazinul de legume-fructe), Centrul teritorial de reproducere si selectie a animalelor, iar spre dreapta, pe teritoriul comunei Scobinti se gaseste Spitalul veterinar, la care se ajunge prin strada Abator, dupa ce traversam râul Bahlui, lânga albia caruia observam un canal de deviatie, folosit în trecut la o moara de apa.

Ajunsi la capatul strazii Nicolae lorga, distingem pe stânga, noua cladire a Ocolului silvic, iar scurta strada a Garii, ce se desprinde din artera principala, ne conduce la autogara si statia SNCFR. Capatul strazii Nicolae lorga, aflat la intersectia cu strada Garii, reprezinta si limita administrativa a Hîrlaului, dar o serie de unitati ale orasului (Autoservice, statia PECO, Centrul de protectie a plantelor, cu o statie meteorologica, Sectorul de exploatare forestiera, Statia de epurare) se desfasoara în continuare de-a lungul DN 28B, pe teritoriul comunei Scobinti, impunându-se o noua delimitare.