Orasul Hirlau

 

 

Aşezarea geografică

Oraşul Hârlă este situat în nord-estul ţării, la întretăierea paralelei de 47 26" latitudine nordică cu meridianul de 26 54" longitudine estică. Începănd din anul 1968, Hârlăul face parte din judeţul Iaşi, ocupând ăn cadrul acestuia o poziţie nord-vestică.
Din punct de vedere geografic oraşul este aşezat în aria de contact a Podişului Sucevei cu Câmpia Moldovei, subunităţi ale Podişului Moldovei, cu condiţii şi resurse naturale variate, generând economii complementare.
Vatra oraşului s-a dezvoltat în partea de nord a Depresiunii Hârlău, pe cursul superior al Bahluiului, în amonte de confluenţa părăului Nicolina. Dealurile din jur (Dl.Pietrosu - 205m, Dl.Foişor - 320 m, Dl.Pietrăria - 380 m, Dl. Viilor - 186 m, Dl. lui Vodă - 313 m, Dl.Basaraba - 421 m, Dl Sângheab - 408 m) conferă oraşului Hârlău valenţe strategice, intuite şi folosite de populaţia băştinaşă încă din vechime, iar pădurile , livezile şi viile care le acopera, sporesc pitorescul peisajelor.
Reţeaua hidrografică este reprezentată de Bahlui şi afluenţii săi. Râul Bahlui (111 km lungime) aparţine bazinul Prutului. Izvorăşte din Dealul Mare-Tudora, de la 500 m altitudine, cursul permanent începînd de la 435 m. Pâna la Hârlau parcurge 25 km, drenând un bazin de 193 km pătraţi, din care 81 % este împădurit.
Pe teritoriul oraşului Bahlui primeşte un singur afluent, pârâul Nicolina (3 km lungime). Acest pârâu izvorăşte de la nord-vest de oraş şi curge printr-o albie abia schiţată provocând inundaţii şi necesită lucrări de canalizare.
Suprafaţa administrativă a oraşului este de 3511 ha (207 ha vatra), iar cu cei 8471 locuitori (11708 locuitori împreună cu satul Pârcovaci, cu care formează o unitate administrativă) Hârlăul ocupa în 1992, locul patru între aşezările urbane ale judeţului, după municipiile Iaţi şi Paşcani şi oraşul Târgul Frumos.